Postări

Nicolae Iorga descrie Aradul!

  Orice mărturie despre trecut este prețioasă. O expunere avizată, cu atât mai mult. Dintre descrieri le făcute orașului Arad, există una care îi aparține lui Nicolae Iorga. Marele istoric român face o călătorie prin localitățile cele mai importante ale Transilvaniei, ajungând și în urbea de pe Mureș, lăsând în urmă câteva pagini cu părerea sa despre Arad. Fragmentul următor este preluat din cartea Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat. Volumul II, apărută la editura Minerva în 1977. Descrierea lui Iorga este din anul 1906, an în care întreprinde această călătorie. Trebuie să ținem cont și de perioada istorică și de spiritul ei, cât și de obiectivele și speranțele marelui istoric. „Istoricul nu prea are ce căuta aici, în Arad. Marele oraș vine dintr-un trecut de tot șters. Dar cine se interesează de stările de astăzi, va găsi priveliștea plină de mișcare a luptei dintre rase. Românii sunt foarte tar i în Arad, unde au un episcop ortodox, pe smeritul călugă...

Un mic detaliu arhitectural leagă Aradul de Oradea

Imagine
  Aradul a fost în perioada de dinaintea Primului Război Mondial un centru economic important, permițând îmbogățirea unei întregi clase de noi antreprenori. Printre aceștia, cei mai cunoscuți sunt cei din familia Neuman și cei din familia Andrenyi, remarcați mai ales prin clădirile de patrimoniu construite la comanda acestora. Aceste două familii, și nu numai, au devenit suficient de prospere încât să-și poată extindere afacerile în alte orașe, dincolo de hotarele Aradului. Mărturie stă și un depozit aparținând familiei Andrenyi și care se găsește în București, în apropiere de Șoseaua Viilor. Astăzi, nu mai poartă nimic din șarmul său original, dar clădirea încă stă în picioare. Pentru scopul articolului aș vrea să vorbesc despre o clădire care a aparținut aceleiași familii, dar care este situată mult mai aproape de noi, în Oradea. Specificul negoțului efectuat de către familia arădeană se regăsea în domeniul fierului, deși nu era limitat doar la aceasta. În Arad avem ca mărturie c...

Patrimoniul pierdut al Aradului

Imagine
  Niciun oraș nu rămâne la fel de-a lungul istoriei. Schimbarea este naturală și de multe ori duce la pierderea unor clădiri care astăzi ar fi devenit locuri de importanță capitală. Abia după cel de-al Doilea Război Mondial se manifestă un interes pentru menținerea cât mai aproape de forma originală a cartierele vechi din orașele mari și mici. Să facem pasul direct înspre Arad. Multă vreme am crezut că imaginea pe care o avem astăzi despre oraș se potrivește cu cea din perioada 1890-1920, epoca de maximă originalitate și proiectare. Plimbându-te prin centru vezi o radiografie completă și când dai de vreun bloc comunist sau casă simplă, știi că începe o nouă etapă istorică. Recunoaștem unele schimbări dramatice. Capela Sf Florian de lângă Turnul de apă dispare prin anii 1970. Casa neogotică, hotelul Wien Stadt, casa turcească, casa compozitorului austriac de pe Tribunul Dobra, sediul administrativ ASTRA sunt doar câteva mari exemple dispărute înainte sau după 1989. Golurile cele mai...

Creșterea Aradului și adăugarea cartierelor de astăzi

  Un oraș este de multe ori asemănat cu un organism viu care crește de-a lungul anilor. Mai mult ca un copac decât ca un om datorită duratei de vârstă. Despre Arad se spune că prima atestare istorică este din anul 1028 într-o cronică medievală. Dar de la localitatea de atunci și până la orașul de astăzi a trecut mult timp și s-au petrecut multe schimbări. În mod normal nu ne gândim prea mult la acestea și luăm de bun ceea ce cunoaștem din copilărie. Aradul este orașul pe care îl putem vedea atunci când deschidem o aplicație în genul Google Maps și-l vedem din spațiu, adunat în jurul râului Mureș, crescând pe malul său. Dar ca să avem această imagine din satelit, a fost nevoie de o creștere lentă și anevoioasă. Așa cum am mai scris, începutul orașului este învăluit în controversă până astăzi. Să fi fost stabilit undeva în zona Drăgășani cu un nucleu de clădiri sau prima așezare să fi fost în actuala comună Vladimirescu? Nu vom cântări argumente aici pentru că nu acesta este rostul p...

Câteva observații după un sejur timișorean

Imagine
  Zilele trecute am fost nevoit să stau în Timișoara pentru o scurtă perioadă de timp. Deși aproape, până acum nu am avut ocazia să observ orașul într-o manieră atât de detaliată. În familie am avut un fel de tradiție ca o dată pe an să vizităm, dar totul se petrecea cumva pe fugă. Iar din 2021 nu am mai ajuns deloc. Iar aceste câteva zile mi-au permis câteva drumuri mai lungi pe străzile cele mai bogate în arhitectură. Au fost și unele expoziții ce au ținut de istoria orașului, dar programul meu nu a fost suficient de lejer cât să-mi permită și participări în acea parte. Firește gândul m-a dus înapoi la Arad, oricât de fascinant era orașul bănățean. Probabil comparațiile sunt de prisos, ar putea spune unele persoane. Timișoara este deasupra în cam toate domeniile. Aradul e cu recordurile, cu prima dată, și apoi Timișoara ne-a depășit. O fi așa, dar asta nu înseamnă că trebuie să dăm la o parte Aradul. Este un oraș cu potențial cultural, iar reîmbrăcarea clădirilor cu fațade viu co...

Casa Națională, un simbol uitat

Imagine
                         Secolul al XIX-lea a fost numit de mulți cercetători ai istoriei drept secolul națiunilor. Parcă pentru a dovedi corectitudinea acestui supranume, chiar la jumătatea sa a fost declanșată cea mai mare revoltă a popoarelor împotriva sistemelor opresive în care au fost închise de lideri autoritari și forța armată. Europa centrală, de est și de sud era apăsată sub povara medievală a ordinii imperiale. Marele regat polonez a fost tocat de Rusia care înainta asemenea unui tăvălug înspre Balcani. Mare parte din centru se afla sub conducerea dinastiei din Viena, iar Balcanii au trăit generații întregi sub biciul pașalelor. Sub impulsul violentei Revoluții franceze din 1789 și a domniei militariste a lui Napoleon acea ordine a început să tremure. Totul a început cu Imperiul Otoman, omul bolnav al Europei. Serbia a fost printre primele țări care au devenit independente. Mai târziu, Grecia și-a recuperat fiin...