Avangardista Primărie din Arad și surorile ei
Ar trebui de la bun început să subliniez că acest articol este unul nesigur și (probabil) incomplet. Totuși, subiectul mi se pare suficient de interesant încât să risc o refacere ulterioară a acestuia.
Despre ce este vorba? După cum se observă din titlu în
atenție se află clădirea Primăriei din Arad, cunoscută de localnici dar și de
către turiști, situată în centrul orașului, impunându-se mai ales prin turnul
înalt de 50 de metri și prin melodia difuzată la ora fixă. Altădată spuneam că
odată cu finalizarea acestei construcții în anul 1877, Aradul a devenit cu
adevărat un oraș mare, important la nivel regional.
Imaginea emblematică a primăriei și a turnului m-a
făcut să fac unele corelații pe care le-am împins mai departe cât de bine am
putut, dar fără a epuiza problema. Câte primării mai aveau o astfel de formă
înainte și după anul în care Aradul a decis să se reprezinte prin clădirea
modificată de arhitectul local Ferenc Pekar?
Poate părea o întrebare bizară sau interesantă.
Firește am optat pentru a doua variantă și am făcut unele săpături cât am putut
de bine. Miza e ușor de înțeles, clădirea Primăriei se integra într-un trend
mai larg sau mai degrabă a deschis drumul pentru primării cu turn?
Ar fi bine să ne întoarcem în timp pentru a înțelege
acest aspect legat de construcția și forma primăriilor. Conform istoricilor,
ideea de primărie este legată de perioada timpurie a Evului Mediu. Pe măsură ce
comerțul a dus la îmbogățirea unor localități a creat dorința de a avea vocea
auzită și de a profita de privilegii pe care să le câștige de la nobilii
feudali și de la suverani. O primărie gestiona problemele la firul ierbii fără
a aștepta un răspuns venit de la celălalt capăt al țării.
Această formă de organizare politică a fost
implementată mai ales în orașele-stat italiene dar și în cele germane care erau
implicate direct în comerț. Puterea era exercitată la acest nivel și deciziile
depindeau de anumiți magnați locali. Pentru a-și demonstra autoritatea au
apelat la arhitectură construind palate civile care să rivalizeze cu
reședințele nobiliare. Și pentru a-și demonstra forța au început să ridice
turnuri care păreau să concureze turlele înalte ale bisericilor.
Găsim încă multe exemple de primării ce trec de vârsta
de 800 de ani în zona Italiei, a Germaniei sau a Poloniei, majoritatea având și
acest accesoriu care valida intenția de a fi recunoscuți ca o putere credibilă.
Totuși, pe măsură ce timpul trece și modele se schimbă, nu toate primăriile
adoptă aceeași formă, multe din ele lipsindu-se de iconicul turn.
Aici intervine nesiguranța de care amintisem la
început. Pentru că necesită o muncă destul de solicitantă să ai în vedere
majoritatea primăriilor europene am trecut printr-un eșantion destul de variat
pus la dispoziție de Wikipedia. Există suficiente pagini care tratează această
realitate arhitecturală și oferă indicii de tot felul.
Moda turnurilor capătă amploare după anul 1880, dar
mai ales pe măsură ce ultimele decenii dinaintea Marelui Război se succed.
Redescoperirea stilurilor vechi și adaptarea la noul secol reîmprospătează
acest amănunt estetic. Chiar dacă este neogotic, neorenascentist sau chiar secession,
arhitecții se reîndrăgostesc de turnuri și creează primării spectaculoase,
opere de artă care până astăzi uimesc pe turiști.
Cel puțin din perspectiva asta, Aradul pare să fie
înaintea valului cu aproape un deceniu. Dacă ne gândim că impozanta primărie
din Viena este finalizată în anul 1883 am putea chiar să fim cuprinși de un
anumit sentiment de mândrie. Să ținem cont și de faptul că monumentalitatea
este nouă, localul anterior al primăriei fiind dotat cu un turn încă din anul
1770, însă clădirea era una mult mai bine așezată în tiparul barocului. Cea
nouă aducea un suflu nou prin stilul eclectic ce aduce aminte de primării flamande
din secolele trecute.
Totuși, nu din Arad a reînceput renașterea primăriilor
cu turn. Există unele exemple din deceniile anterioare mai ales din Prusia,
Austria și Ucraina ocupată de Rusia, de primării dotate cu turn. Chiar și în
acest caz, primăria din Arad poate fi situată mai degrabă în partea de început
a noului trend și nu la mijlocul său.
Am putea să ne întrebăm cum stă situația în Regatul României.
Sunt atât de multe primării istorice, unde își regăsește Aradul clădiri-surori?
Deși unele primării vechi din România sunt cu adevărat spectaculoase, palate
civile cu adevărat, moda turnurilor nu a prins în ultimele decade ale secolului
al XIX-lea. Dacă am vrea să găsim exemple ne-am putea referi la clădirea
primăriei din Craiova construită în 1916 sau de jucăușul palat comunal din
Buzău, finalizat în 1903. Poate ne vine în mine localul primăriei sectorului 1
din București, dar aceasta a fost terminată în 1936.
Totuși găsim un răspuns. Au existat și câteva primării
cărora le-a fost adăugat un turn, doar că la momentul construcției nu se aflau
în interiorul teritoriului României și unele nu se găsesc nici astăzi, fiind
ridicate ca sedii de instituții ce reprezentau o putere străină.
Vatra Dornei, localitate care se dezvoltă exponențial
datorită resurselor de ape termale descoperite în a doua jumătate a secolului
al XIX-lea va fi dotată cu o primărie spectaculoasă deținând un turn cu ceas.
Clădirea face parte din acel val nostalgic ce retrasează istoria arhitecturală
europeană fiind construită în anul 1897. Pe atunci era o localitate din
apropierea frontierei românești a Imperiului Austro-Ungar.
Puțin mai departe, la Chișinău, pe atunci un oraș
aflat sub dominație țaristă se remodelează ansamblul urban. În acest proces
apare o nouă clădire a primăriei, un palat urban impresionant realizat după
planurile faimosului arhitect local Alexandru Bernadazzi și care a trebuit să
fie reinterpretat datorită tumultului Războiului Mondial care a avariat
clădirea încheiată în anul 1901.
Mult mai aproape de Arad același impuls de dezvoltare
schimbă din temelii centrul orașului Oradea Mare. Și la fel ca în cazul
orașului de pe Mureș, dorința de a arăta acest nou statut a fost turnat într-un
nou local al primăriei mult mai spectaculos. Realizat de Ferenc Sztaril și
finalizat în anul 1903, clădirea a devenit cu adevărat un simbol al acestei
renașteri urbane.
Revenind în zona austriacă a Bucovinei, ne oprim în
Suceava, localitate care pentru mai bine de o sută patruzeci de ani a făcut
parte din Imperiul Habsburgic, teritoriu subordonat direct Vienei și nu
Budapestei. Populația a fost la un moment dat majoritar germană, iar
administrația primarului Franz des Loges a modernizat orașul în ritm accelerat.
În acest maraton a fost prinsă și construcția unui palat administrativ de către
arhitectul vienez Peter Paul Brang în anul 1904.
Tot în apropiere de Suceava, în aceeași provincie
austriacă, a fost ridicată o altă primărie cu turn în capitala ținutului, la
Cernăuți. Sursele, majoritatea în limba engleză cu sens turistic, o datează din
anul 1847, ca operă a unui arhitect austriac, Adolf Marin. Totuși, într-o carte
pe care am răsfoit-o recent apare informația că de fapt turnul a fost adăugat
undeva prin 1903, deși nu am găsit nicio altă sursă care să susțină acest
amănunt. Cu toate că datarea poate da de furcă, nimeni nu-i poate lua locul în
acestă listă a primăriilor cu turn.
Ultimul obiectiv, poate cel mai spectaculos, se
găsește în inima Transilvaniei, în orașul Târgu Mureș. Și aici întâlnim același
impuls al progresului specific sfârșitului Belle Epoque. Ceea ce diferă este
stilul în care va fi proiectată noua primărie. Sunt aduși Marcel Komor și Jakab
Deszo, arhitecți consacrați ai Secessionului, împlântând în inima orașului un
exemplu strălucitor al noului stil arhitectural. Edificiul intră în funcțiune
după anul 1907.
La finalul acestui neobosit traseu de-a lungul țării
am putea trage câteva concluzii. În primul rând nu este intenția de a demonstra
că primăria din Arad este cumva superioară celorlalte, asta rămâne la
latitudinea experților sau celor care vor reuși un traseu al tuturor acestora. Totul
a plecat de la observația cronologică care așeza primăria arădeană înaintea
celorlalte clădiri similare dotate cu un turn.
La fel de interesant este cum aceste câteva exemple se
află în spațiul de influență austro-ungar și rus, în cazul celei din Chișinău. Arhitecții
care au lucrat în România nu au simțit, cel puțin la început, nevoia să
împrumute acest element stilistic clădirilor proiectate de aceștia. Astfel,
avem câteva clădiri înșirate cumva la marginea conturului național românesc
deși în acea perioadă erau incluse într-o altă dinamică culturală.
Aceste clădiri stau ca mărturie a unui secol care a
preluat și reinventat tradiții vechi dându-le un sens nou. Chiar dacă nu sunt
asemănătoare în stil, au aceeași funcție, anunțând realizările și ambițiile
lumii în care au fost construite. Firește, au trecut decenii tumultoase de la
inaugurare și în timp au căpătat alte semnificații. Dar aceste primării cu
turn, una din ele fiind cea din Arad, demonstrează puterea artei de a crea o
memorie care ne leagă de un trecut ce se depărtează de noi zi după zi.
Surse
https://formdesigncenter.com/en/town-halls-manifestation-political-order
https://www.facebook.com/photo/?fbid=351008371728970&set=a.346905408805933
https://arhitectura-1906.ro/2012/06/primaria-sectorului-1-banu-manta/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cl%C4%83direa_prim%C4%83riei_municipiului_Chi%C8%99in%C4%83u
https://www.oradeaheritage.ro/palatul-primariei-oradea/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Administrativ_din_Suceava
https://en.wikipedia.org/wiki/Chernivtsi_Town_Hall
https://travel.chernivtsi.ua/en/show/268/city-hall
toate fotografiile sunt realizate de mine
pentru fotografia primăriei din Cernăuți am folosit:
https://pixabay.com/ro/photos/cern%C4%83u%C8%9Bi-ora%C8%99-ucraina-europa-2455048/
pentru primăria din Siena: https://unsplash.com/photos/brown-concrete-building-under-cloudy-sky-during-daytime-WntrWxASQY0
Comentarii
Trimiteți un comentariu